Printre randuri...

miercuri, 2 aprilie 2008

povesti din copilarie

... de pe vremea cand la ora de franceza faceam cantecele. unul dintre slagarele noastre, mai jos:

Il était une bergère
Et ron et ron petit patapon
Il était une bergère
Qui gardait ses moutons
Ron ron
Qui gardait ses moutons
Elle fit un fromage,
Et ron et ron petit patapon
Elle fit un fromage
Du lait de ses moutons
Ron, ron, du lait de ses moutons
Le chat qui la regarde,
Et ron et ron petit patapon
Le chat qui la regarde
D'un petit air fripon
Ron, ron, d'un petit air fripon
Si tu y mets la patte
Et ron et ron petit patapon
Si tu y mets la patte
Tu auras du bâton
Ron, ron, tu auras du bâton
Il n'y mit pas la patte
Et ron et ron petit patapon
Il n'y mit pas la patte
Il y mit le menton ron, ron
Il y mit le menton
La bergère en colère
Et ron et ron petit patapon
La bergère en colère
Tua le p'tit chaton ron, ron
Tua le p'tit chaton.
Elle fut à confesse
Et ron et ron petit patapon
Elle fut à confesse
Obtenir son pardon
Ronron
Obtenir son pardon.
Mon père je m'accuse
Et ron et ron petit patapon
Mon père je m'accuse
D'avoir tué mon chaton
Ronron
D'avoir tué mon chaton.
Ma fille pour pénitence
Et ron et ron petit patapon
Ma fille pour pénitence
Nous nous embrasserons
Ronron
Nous nous embrasserons.
La pénitence est douce
Et ron et ron petit patapon
La pénitence est douce
Nous recommencerons
Ronron
Nous recommencerons.

Etichete:

vineri, 16 noiembrie 2007

sfarsit de toamna

ca sunt anacronica, o stiu. dezvolt pasiuni (pt orice) fie prea tarziu, fie prea devreme. dar daca stau bine sa ma gandesc, raportarea asta temporala cere, firesc, un punct de reper. e, pe asta eu il reneg. nu vreau niciun punct de reper. vreau sa plutesc asa, cum am eu chef, in imponderabilitatea acestei lipse. si ca tot veni vorba.... mi-am amintit...

zilele trecute, pe la sfarsitul acesta cumplit de banal de toamna, mi-am amintit de una dintre cele mai iubite carti ale copilariei mele. la medeleni. si de cat erau de frumoase toamnele acolo. bine, recunosc ca toamna nu ma poate convinge decat in combinatie cu soare:)
poate ca acum mi se pare demodata. si... cam prea impodobita, usor superficial si destul de vadita in intentii. cam... de pension, cam prea efeminata.
doar ca ochiul critic de acum nu poate trece peste incantarea copilariei. si asa renasc toamnele lui teodoreanu.

Etichete: ,

vineri, 29 iunie 2007

dulciuri

E o reclama la inghetata cu un tip care isi aminteste ce bine si frumos era cand era mic pentru ca mananca respectiva inghetata. Un fel de madlena on a stick. Si sloganul e ceva de genul "inghetata n-a mai avut un gust la fel de bun din copilarie". Well, eu nu sunt de-o varsta cu dl respectiv, dar parca nu-mi aduc aminte inghetata napoca decat de pe la 13-14 ani... Cand eram eu mica:D, erau alte dulciuri la moda.

Si pentru ca n-am decat o amintire viu-comunista, cand am mers cu mama la ratia de zahar si "tovarasa" de acolo s-a mirat de parul meu, copilaria mea a fost marcata de dulciurile capitaliste. Turcesti, sa fim mai exacti. Mai tineti minte ce bune erau napolitanele koukurouku, gumele turbo cu surprize, si mai ales, drajeurile bonibon?
Ciudat e ca am avut o vreme impresia ca bonibon au disparut, asta pana le-am vazut pe un raft acum 3 saptamani si am cedat, fireste, ispitei. Erau la fel de bune pe cat imi amintesc.

Ce mai era bun cand eram mici? Sucul la dozator:D (azi n-as mai bea sa ma pici cu ceara, atunci as fi baut doar asta), acadelele topitop, ursuletii de jeleu (jelibon erau mai populari decat haribo macht kinder froh und erwachsene ebenso - turcii i-au luat pe nemti la asta). Nemtii si-au luat insa revansa cu cel mai frumos si indragit dulce al copilariei, care a iscat, pe cate imi amintesc eu, o adevarata boala in toata pustimea pregimnaziala - Kinder cu surprize. Pe vremea noastra, era ou adevarat, nu jumate chestie de mancat - jumate surpriza. Ce-i drept, oul avea o coaja tare subtire, dar era foaaarte buuun! Imi pare rau doar ca nu mai am niciuna dintre surprizele de la kinder. Stiu ca imi placea foarte mult colectia cu familia de lei, dar nu stiu ce-am facut cu ea...

Mi-e dor de dulciurile de cand eram mici. Si nu stiu daca mai au acelasi gust....

Etichete: , ,