Morgenstimmung

Maine o sa fie ultima zi in care o sa merg la institut. Cred ca as putea spune ca o sa-mi fie dor, e o oarecare parere de rau la mijloc.. Rutina gets to me somehow, si nu neaparat in sensul rau.
Cel mai dor o sa-mi fie de drumul de dimineata, cand e inca liniste si parca nu e asa cald. Si mai ales de cele doua ferestre. As fi vrut sa le fac o poza, dar cred ca e mai bine sa-mi limitez accentele voyeuriste la a le privi pur si simplu. Pe strada cu pisici care duce la institut sunt numai case vechi. Una dintre ele are intotdeauna obloanele celor doua ferestre mari usor ridicate - nu foarte mult, dar destul pentru a putea privi inauntru. Presupun ca locatarii sunt destul de in varsta (nu i-am vazut niciodata), camerele sunt aranjate ca pe la inceputul secolului (trecut:D). Totul e plin de liniste, vazut prin ferestre, si in cele doua oglinzi mari.

Dap, o sa-mi fie dor de drumul de dimineata. Si de starea de dimineata. De Morgenstimmung.

Fereastra sufletului zavorata bine
Se deschisese-n vant,
Fara sa stiu ca te aud cantand.

Cantecul tau a umplut cladirea toata,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavanda sonora.

d'Allemagne

heroes

Trezitul la 6 dimineata are si partile lui bune, oricat de greu ar fi de crezut. De exemplu, vezi prima editie a stirilor. Nu ca si nu m-as mai uita si la editiile urmatoare (a devenit deja o mica obsesie). Si, ca sa diversificam, acum nu ma mai uit decat pe cnn.
Intr-una dintre diminetile trecute, ma uitam la cnn heroes, asteptandu-ma sa vad ceva propagandistic si flamboiant. Si am dat peste o poveste... (nu-mi plac cuvintele mari, dar aici chiar nu simt ca exagerez) rascolitoare.
Povesti din astea iti dau puterea sa mergi mai departe si sa mai speri in good people.

tot felul de reclame

Pentru ca, in mod incredibil, dar perfect adevarat, m-am plictisit sa invat verbe la germana (da, stiu, dau cele mai mari dovezi de masochism ever), am facut o pauza pentru a scrie despre reclamele care ma intriga in ultima vreme.
Stau eu si ma gandesc: oare oamenii aia care sunt platiti indecent de mult pentru cateva secunde de spot nu se si uita la ele dupa ce le fac, ca poate le-a scapat ceva?
Spre exemplu, nu incetez sa ma minunez de reclama la holsten. Dincolo de faptul ca e inca una care bate puternic apa (sau ar trebui sa zic berea?!) in piua puritatii germane (ca o paranteza, nu mica mi-a fost mirarea sa descopar ca legea germana a puritatii - Reinheitsgebot - exista din 1516, una dintre primele legi ale protectiei consumatorului, pare-se. gasiti mai multe detalii aici sau aici, varianta in germana), e o chestie pe care nu pot sa o inteleg, pe orice parte as intoarce-o. So, intra numitii cavaleri in bar si ii tin morala bietului barman care varsase licoarea pe tejghea - holsten este o bere germana si se va servi ca atare. E, daca e asa, de ce vorbesc cavalerii engleza?!? De ce nu germana? Daca e bere germana, Bier sa fie, si nu beer! Oricum reclama e subtitrata, asa ca frecventa mai redusa a vorbirii germanei in Romania nu e o scuza. Mi se pare o chestie care trece dincolo de detalii, e vorba de coerenta intregului scenariu.

Alta chestie absurda - reclamele la produsele care se vor cu tot chipul frantuzesti. Nu zic ca n-ar fi, nu le neaga nimeni calitatea asta, dar de ce trebuie ca toate reclamele la ele sa aiba ca fundal sonor o melodie cantata la acordeon? Ca si cum bietii francezi n-ar face altceva cat e ziulica de lunga decat sa cante la acordeon si sa danseze tango in mijlocul strazii! In plus, nici macar nu exista o cat de mica diferentiere legata de produs - detergent, sapun sau absorbant - toate defileaza pe acorduri a la Edith Piaf.

Cele mai multe reclame au ca tinta femeile. Nu intram aici in detalii despre puterea de cumparare a femeilor sau despre rolul de influentare si decizie a alegerii unui produs, ci ne referim doar la modul de realizare a spoturilor.
Nu sunt feminista (no one in their right minds nu ar fi dupa 3 ani de facultate inconjurata doar de femei - sa ma ierte George, dar e minoritate absolut neglijabila. chestia asta te indeamna mai degraba la misoginism:D), dar nu pot sa nu remarc absurditatea unei formulari de genul: "Ca femeie, ai o misiune speciala in plus". Pentru a vedea apoi o domnita costumata a la Lara Croft, inarmata cu spray de gandaci:| Deci gandacii/lupta impotriva lor au devenit mai nou apanajul feminitatii. No comment.
Sau mi-a mai fost dat sa aud urmatoarea formulare de geniu: "Pe langa faptul ca sunt mama, sunt si femeie"! Ca si cum ar fi putut fi mama si barbat in acelasi timp. Ok, intelegem ca se dorea sa se sublinieze ca te poti bucura de aceleasi avantaje si dupa ce ai un copil, ca asta nu te anuleaza ca femeie si nu ai devenit brusc doar "mama", dar parca tot nu suna bine...

Si, ca sa nu mi se impute faptul ca as fi cusurgioaica, trebuie sa recunosc ca sunt reclame de-a dreptul grozave! De exemplu, preferata mea, fara nicio explicatie logica, pentru ca spotul in sine este destul de simplu ca reteta, dar recupereaza la realizare (fara a iesi nici aici prea mult din tipare), este cea la Jacobs Krönung, cea cu postasul. Si nici n-am noroc sa o gasesc pe undeva...
Alt set de reclame dragute e cel la Tide, cu Supermame. Mi se pare interesanta pozitionarea, si facuta chiar bine, ca sa nu mai zic ca aia mici sunt absolut adorabili.

Apoi vin puternic reclamele care fac cariera prin "coloana sonora". Daca stau bine sa ma gandesc, cred ca prima care mi-a atras atentia era la.. centralele termice baxi (na, ca am tinut minte!:D), cu diana krall si you're getting to be a habit with me. Ba nu, ca sa pastram adevarul cronologic, primele cu muzica buna au fost la elite - cheek to cheek cu ray charles si ella fitzgerald, abba - happy new year, george strait - the best day. Si reclamele la dorna, care au avut muzica de la enya la moby, castiga puncte bune la realizare. Asta e una dintre preferatele mele.
Dar.. mai scriem despre reclame si data viitoare.
Bis später!

Monopol pe Dumnezeu

"Vaticanul a revendicat titlul de "unica si adevarata Biserica a lui Cristos" pentru Biserica Catolica intr-un document publicat ieri, care risca sa relanseze vii controverse cu alte confesiuni crestine, scrie AFP.

Documentul Congregatiei pentru doctrina credintei reafirma tezele deja dezvoltate intr-un text publicat pe 5 septembrie 2000, „Dominus Iesus”, ce a starnit polemici mai ales in randul protestantilor, care nu sunt considerati membri ai unor adevarate „Biserici”.

Cu siguranta, se adauga in text, se gasesc in afara Bisericii Catolice „numeroase elemente de sanctificare si de adevar”. Dar Bisericile orientale (ortodoxe) care nu il recunosc pe Papa drept urmas al lui Petru sufera de „o lipsa” si nu sunt decat „biserici particulare”, in timp ce „comunitatile protestante”, care dezvolta o alta conceptie a euharistiei si a sacerdotiului, „nu pot fi numite Biserici”, se mai spune in acelasi text.

Vaticanul subliniaza insa ca dialogul ecumenic „constituie una dintre prioritatile Bisericii Catolice”. „Totusi, pentru ca dialogul sa fie cu adevarat constructiv, este necesara credinta in identitatea religiei catolice”, se adauga in text."

http://www.expres.ro/article.php?artid=313353

... mai e ceva de zis? Se stia deja ca Papa e infailibil, asa ca nu poate grai decat adevarul:|

Asta venind de la acelasi Papa care a dat (iertata fie-mi expreisa) cu bata in balta jignind intreaga comunitate musulmana. Noroc doar ca ortodocsii si restul crestinilor, in general, sunt mai putin sensibili la disputele religioase. Oricum, e interesat de vazut care vor fi reactiile. Oare va spune din nou ca a fost prost inteles? Fool me once, shame on you, fool me twice...

Si ca tot veni vorba de monopolul religios, am auzit ca a fost inregistrat domeniul dumnezeu.ro Deocamdata e gol, dar stau si ma gandesc... ce ai putea pune pe un astfel de site? Ca prespun ca a fost inregistrat ca sa fie folosit/vandut someday.

Traim intr-o lume ciudata...

Cum am iesit din timp

Am fost acum cateva saptamani in cautarea unei strazi. De fapt, o "intrare". Ce cautam pe acolo e mai putin important pentru povestea noastra. Dupa ceva timp, am primit si indicatia salvatoare. Doar ca pana la intrarea noastra, mai era inca una, fara indicator (ma rog, asta nu e nicio noutate). Am luat-o pe acolo, si asa am iesit din timp. Nu am mai avut niciodata senzatia ca nu mai sunt acolo unde trebuia si stiam ca trebuie sa fiu. Dar atunci a fost de parca nu mai eram in Bucuresti, in 2007, ci pe undeva pe la inceputul secolului trecut.
Nu erau de vina doar cladirile darapanate si scorojite, nu doar ferestrele strambe sau iarba inalta si netaiata din curte, ci intreaga atmosfera. Asteptam in mod sincer sa-l vad pe mos Costache iesind de pe una dintre usi spunand "Aici nu sta nimeni". Era decorul perfect pentru Enigma Otiliei. Foarte ciudata senzatia si, in mod bizar, chiar un pic linistitoare. Timpul se intoarce.
M-au salvat din secolul primele decenii ale secolului 20 doua locatare, nascute poate nu mult mai tarziu de atunci, care mi-au spus pe unde trebuie sa o iau. Si asa m-am intors in timpul nostru. Dar stiu ca daca ma voi intoarce acolo, timpul a stat in loc. Si e asa bine sa stii asta uneori!

The Dress I'll Never Wear

De ce ne cumparam rochii pe care nu le vom purta niciodata?
Pentru ca sunt frumoase, colorate, pentru ca ne place cum ne sta cu ele in magazin, dar cand ajungem acasa ne dam seama ca... parca nu prea le-am purta. Ultima mea rochie e absolut adorabila, stil 60's, dar acasa mi-am dat seama ca e prea scurta. Bine, am vazut asta si in magazin, dar am crezut ca imi voi putea face curaj sa o port. Si I just had to have it! Colectia si satisfactiile de moment sunt uneori mai importante decat realitatea, asa ca.. decat sa plang dupa ea, prefer sa cred ca o s-o port someday. Just wish me luck!

Travis - Sing

"....pentru ca inima mea moare atunci cand sunetul dispare"

Love it

O mica muzica de noapte

... as fi vrut sa pun si Salzburg Symphonie, dar n-am gasit.

So enjoy this one (vine cu o very very special wish:)

sacrificii

... cateodata, trebuie sa faci sacrificii. Asta e normal. Mai putin obisnuit e poate sa ti le doresti, si sa te simti atras inexplicabil de ele. De parca, daca nu le-ai face, ti-ar lipsi ceva sau ti s-ar intampla ceva rau. Si nu poti decat sa speri ca o sa fie bine si ca this feeling u're having nu te va trada.