pentru barbatii cu... card, carte si testosteron

Neaparat in aceasta ordine.

Nu, nu m-am apucat de scris poezii cu dedicatie generala (de niciun fel, de altfel). Titlul se refera la minunatia de print pentru o revisa fancy de barbati. Cea cu George Clooney pe coperta.
Prima data, am vazut varianta "pentru barbatii cu card". Bun asa. Merita si ei, la urma urmei, revista lor. Parea de nisa. Nu era.
A doua - "pentru barbatii cu carte". Aici deja se complica treaba. Barbatii cu carte nu prea citesc reviste. Le plac mai mult cartile. Dar fie, poate se apuca si de reviste.
A treia varianta insa, m-a lasat fara replica. "Pentru barbatii cu testosteron". E, asta e ceva. Adica exista si fara. Silly me, uite ca nu stiam. Sa insemne oare ca e pentru macho - ca ei au surplus de? Ei bine, primele doua variante nu prea sugerau asta. Uite asa se distruge dom'le minunatie de nisa! Cu generalizari stupide.
Nu-mi ramane decat sa inchin aceste randuri barbatilor care si card, si carte, si testosteron. Si celor care au facut reclama! Here's looking at you, kids!

de ce nu se mai acresc strugurii si de ce e capra vecinului mereu mai grasa

care o fi pedeapsa meritata pentru ambitii obsesive? ambitia e buna, se zice. te face sa lupti mereu pentru mai mult, sa-ti depasesti limitele si tot felul de alte filozofii a la apprentice si altele de genul, luate din manualele de business americane.
dar ce te faci cand ambitia devine distructiva? si cand strugurii la care nu ajungi nu numai ca nu se prefac in agurida, ca sa ai macar aceasta consolare, dar imaginatia ii face din ce in ce mai dulci si mai tentanti? astepti sa-i treaca vulpii pofta de ei si sa se reprofileze pe alte fructe:|

satisfactii astronomice

nu stiu de ce, poate e din cauza poluarii, poate din cauza luminilor orasului, dar stelele nu stralucesc nicaieri asa frumos ca la tara. si nici nu sunt la fel de multe ca acolo. asa ca, de fiecare cand ma intorc de la tara, am parte de satisfactiile astronomice (honni soit qui mal y pense) de a fi descoperit inca o data carul mic si carul mare - singurele pe care le stiu a cauta pe cer.

de la adam citire

Jurnalul lui Adam si al Evei e o carte care mi-a picat literalmente din cer, direct in mana. nu mi-am propus niciodata sa o citesc, nici macar nu stiam ca exista, daramite ca Mark Twain ar fi putut scrie asa ceva.
imi pare atat de rau ca nu am (inca) varianta in romana a cartii! deocamdata, ne multumim cu o editie bilingva, in engleza si (sâc) germana...
o carte pe langa care nu poti sa treci nepasator. ma gandesc de ce nu am mai auzit pana acum despre ea, pentru ca face cat volume intregi de antropologie clasica sau de studii de gen. raspunsuri la intrebari vechi de cand lumea, cum ar fi de ce sunt barbatii tacuti si femeile guralive, de ce a mancat eva marul, si cum au reusit pana la urma sa convietuiasca? poate tocmai pentru ca autorul e barbat, jurnalul lui adam e mai reusit (parere strict subiectiva), desi nici al evei nu poate fi acuzat de lipsa de verosimil.

hai sa vedem ce ne spune adam:

MONDAY.--This new creature with the long hair is a good deal in the way. It is always hanging around and following me about. I don't like this; I am not used to company. I wish it would stay with the other animals. . . . Cloudy today, wind in the east; think we shall have rain. . . . WE? Where did I get that word-- the new creature uses it.

MONDAY.--I believe I see what the week is for: it is to give time to rest up from the weariness of Sunday. It seems a good idea. . .

SATURDAY.--She fell in the pond yesterday when she was looking at herself in it, which she is always doing.

NEXT YEAR.--We have named it Cain. She caught it while I was up country trapping on the North Shore of the Erie; caught it in the timber a couple of miles from our dug-out--or it might have been four, she isn't certain which. It resembles us in some ways, and may be a relation. That is what she thinks, but this is an error, in my judgment. The difference in size warrants the conclusion that it is a different and new kind of animal--a fish, perhaps, though when I put it in the water to see, it sank, and she plunged in and snatched it out before there was opportunity for the experiment to determine the matter. I still think it is a fish, but she is indifferent about what it is, and will not let me have it to try. I do not understand this. The coming of the creature seems to have changed her whole nature and made her unreasonable about experiments.

WEDNESDAY.--It isn't a fish. I cannot quite make out what it is. It makes curious devilish noises when not satisfied, and says "goo-goo" when it is. It is not one of us, for it doesn't walk; it is not a bird, for it doesn't fly; it is not a frog, for it doesn't hop; it is not a snake, for it doesn't crawl; I feel sure it is not a fish, though I cannot get a chance to find out whether it can swim or not. It merely lies around, and mostly on its back, with its feet up.

A FORTNIGHT LATER.--I examined its mouth. There is no danger yet: it has only one tooth. It has no tail yet. It makes more noise now than it ever did before--and mainly at night. I have moved out. But I shall go over, mornings, to breakfast, and see if it has more teeth.
... si tot asa. O editie aproape completa, cred, a jurnalelor, gasiti aici.

Cel mai mult mi-a placut ultima insemnare a lui Adam, poate un pic ciudata pentru unul care pana atunci nu avusese decat plangeri. De data asta, parca suna mai bine in germana. Wo sie war, war das Paradies.

2+2

Vine o vreme in viata fiecaruia cand, vrei nu vrei, obosesti. Dar dincolo de incorectitudinea anacolutului, e si o urma de adevar. Ma gandeam zilele trecute cum era cand, acum cativa ani, asteptam sa vina scoala. Acum scoala nu mai vine, sau, cel putin, nu la 15 septembrie, si oricum nu o sa mai aiba nicodata parfum de struguri copti, gust de nuci tinere sau zambet de vreme calda de mijloc de septembrie. Fireste, nici acestea nu vor mai pleca nicaieri, dar nici nu vor mai fi la fel de inocente.
Grijile copilariei sunt mereu aducatoare de zambete pe buzele adultilor, dar, cand esti mic, lumea incepe si se termina cu tema la.. matematica, sa zicem, chiar daca asta inseamna sa calculezi 2+2.
Si acum... zeci de mii de alte griji, pe care, daca le iei la rece, le vezi la fel de superflue ca si pe cele ale adunarii simple. Imi inchipui ca asa isi iau unii lumea-n cap si se duc sa creasca oi pe munte. Desi cred ca mie mi-ar placea mai mult gaste. Sau rate. Au boboci tare frumosi.

praful si pulberea sau elogiul metroului

Nu imi propun sa redau o varianta rasturnata a elogiului nebuniei sau discurs despre lauda prostiei. Catusi de putin. Am acum o preocupare mult mai.. mundana.
Sa tot fi trecut ceva vreme de cand se lucreaza la strazi in Bucuresti. Nici macar nu o sa scriu despre cat de prost se merge prin oras (nu am nervii necesari, si deja mi se pare un loc comun, prea comun pentru a mai fi dezbatut sau macar mentionat). Doar ca nu am mai avut niciodata pana azi senzatia acuta a sufocarii pe strazile orasului meu mult-iubit (si cei care ma cunosc stiu ca nu sunt sarcastica in declaratia asta de dragoste). Praful si poluarea trebuie sa fi atins cote inimaginabile, de era atat de greu pana si sa respiri. Tot drumul nu ma puteam gandi decat la cat imi e de dor de metrou, cu racoarea si spatiul sau infinit mai mare, cu linistea gandului ca mai mult de 10 minute nu poate intarzia pana vine urmatorul si ca ajungi fara nervi, claxoane si injuraturi unde iti pofteste inima. Dar deh: toate ajung praf si pulbere!

fara numar:)

din aniversare in aniversare... azi se pare ca au trecut 3 ani de la o veste buna. ce merita sarbatorita la fel ca si atunci;), and so it was. pentru inca alti 3 ani!

a trecut un an..

in memoria unui om plin de pasiune. to steve irwin

the pez dispenser

Ladies and Gentlemen, I have an announcement to make: starting today, I am the proud owner of.... a PEZ DISPENSER!
It looks like this:
detaliu:it's sooooo pretty!

si, ca sa incheiem intr-o nota extrem optimista (hilarious as putea spune), spre recunoastere, urmatorul dialog:

X: That laugh, that's the laugh!, your the one!
Y: No it was an accident! it wasn't my fault, it was Z, Z put a Pez dispenser on my leg!
X: You put a Pez dispenser on her leg during my recital?!
Z: I didn't know she would laugh.


PS: Merci, Andreea!

comorile de carton

Cate mici comori nu strange omul intr-o viata!

• bilete de pe la cine stie ce muzeu mai deosebit, de la o piesa de teatru care ne-a placut mult, de la un concert pentru care am strans ceva vreme bani,
• creioane colorate de care ne greu sa ne despartim, ca le avem de cand eram mici,
• brelocul mititel adus din franta,
• un evantai rupt la cotor, dar care mai miroase inca frumos,
• ultima figurina de la lego,
• niste castane stranse cine stie cand,
• o stea de mare,
• ascutitoarea cu zana (pe asta o am de anu trecut, nu de cand eram mica:D)
• si tot asa...

Si vine vremea sa le arunci pe toate, ca altfel risti sa ajungi ca batranele cu pisici si mii de bibelouri. Uite asa, toate comorile de carton iau drumul gunoiului. Dar ascutitoarea cu zana tot o pastrez!